Logo Realitatea.md Logo Realitatea.md RU

Dumitru Țîra: „85% din banii din reclamă se duc la TV-urile care retransmit din Rusia”

31 Mai 2017, 18:06 // Opinii si editoriale

Modificările operate în Codul Audiovizualului la 30 martie, cu menirea de a stopa propaganda rusească şi, ca atare, de a dezvolta televiziunea autohtonă. Despre acest subiect a vorbit directorul Realitatea TV, Dumitru Ţîra, în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD.

— Domnule Ţîra, mulțumindu-vă, mai întâi, pentru amabilitatea cu care aţi consimțit să ne acordați acest interviu, aş începe prin a vă întreba din ce cauză adoptarea Legii Audiovizualului durează deja de şase ani şi mai bine?

— Este o tărăgănare politică. Adoptarea unui nou Cod este un exercițiu extrem de important, în mod special pentru piața media. Importanţa e dată de faptul că, în linii mari, domeniul mass-media trebuie să se dezvolte într-o anumită direcție. Este important pentru consolidarea pieței, pentru dezvoltarea caselor de producții, a televiziunilor, propriu-zis, și a pieței de publicitate. Noi stagnăm în sensul acesta de vreo 15-20 de ani.

— Credeți că o lege poate cu adevărat să impulsioneze piața mass-media, să schimbe lucruri, mentalități, să confere presei o altă faţă?

— Intenția grupului creat pe lângă Parlament [președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat că, în luna aprilie, Legislativul va crea un grup de lucru privind ajustarea legislației media la standardele europene și, în mod prioritar, va fi elaborat un nou Cod al Audiovizualului – nota red.] vizează nu doar Codul Audiovizualului, dar și legislația mass-media. Mă aștept ca exercițiul de modificare a legislației să dureze un an. E foarte bine ca durată, dar, pe de altă parte, este extrem de important ca proiectul să creeze și tendințe pentru viitor, astfel încât acest cod să nu-şi piardă eficacitatea şi după 10 ani, să zicem. La ce nivel de expertiză și consultanță dispune Republica Moldova, cred ca e fezabil.

— Am văzut că SOROS a criticat vechiul Cod al Audiovizualului ca fiind depășit.

— Da, este depășit. Dar, din fericire, avem toate premisele pentru a ne mișca mai departe. Mă refer la modificările introduse acum o lună şi care vor intra în vigoare la toamnă. Ei, bine, atunci se vor produce anumite schimbări pe piață.

— Ce aveți, efectiv, în vedere?

— Subînţelegeam modificările privind obligativitatea de 8 ore de emisie, cu producție autohtonă, dintre care 6 să fie în prime-time, iar 4 – din aceste 6 – să fie, tot obligatoriu, în limba română. O altă chestiune este legată de împuternicirea CCA de a realiza un concurs pentru alegerea companiei care cuantifică audiențele pe piața media.  Deși pare un element tehnic, e, totuși, un unul cheie în procesul de formare a emisiei, a grilei. Esențialul, însă, e că numărătorul este instrumentul vânzării de publicitate.

— Prevederea privind cele 8 ore de emisie proprie este şi cea mai criticată. Ce efecte va avea această prevedere?

— Noi suntem, acum, într-o situație de concurență neloială. Este vorba despre concurența dintre televiziunile autohtone și televiziunile, tot autohtone, dar care se bazează pe emisia retransmisă fie din Federația Rusă, fie din România. Contribuția redacțiilor la realizarea produsului este infimă, aproape nulă. Produsul creat în afară se bazează pe investiții din România sau Rusia: show-uri de sute de mii de dolari. Televiziunile acestea colectează 80-90% din banii de pe piață în baza retransmisiei, nu a produsului propriu – subliniez. În asemenea condiţii, televiziunile noastre niciodată nu vor crește, nu se vor dezvolta. Republica Moldova nu va crea niciodată un serial al său, original. Nu mai zic de industria filmului. Seriale își permit chiar şi unele state sărace din Asia Centrală.

Eu nu cred că 20.000 – 25.000 pentru un episod de serial este o sumă exorbitantă. Altfel – cum stau lucrurile în prezent – piața nu e pusă în situația de a se dezvolta. Mai mult decât atât: are parte şi de suficiente impedimente în acest sens! Noi stăm bine-mersi cu emisiuni din Rusia, pe care telespectatorii noștri le privesc. Eu am făcut o analiză bazată pe vizionarea acestor televiziuni retransmise. Aici vorbim despre RTR, NTV, PRIME (PERVÎI CANAL). STS, Ren TV, Pro TV – 70% - 80% din vizionare revin programelor retransmise. Pe de altă parte, aceste posturi de televiziune oferă un număr foarte mic de programe locale. Modificările, aşadar, obligă televiziunile să producă. Mă aștept ca, în primă fază, produsul să fie distractiv, pentru că toți, fireşte, vor încerca să economisească. Desigur, acest fapt va conduce la scăderea audienței emisiunilor respective și redistribuirea banilor pe piață. Darm în condiţiile actuale, agențiile de publicitate nu au nici un interes dezvolte televiziunile.

— Să înțeleg că, de exemplu în orele când PERVÎI CANAL retransmite emisiunile gen: Pusti govoreat și Davai pojenimsea, PRIME TV va fi obligată să pună conținut propriu?

— Poate să facă un Pusti govoreat moldovenesc! Să-i zică, mă rog, „Lumea să vorbească” sau „Hai să ne căsătorim”, nu contează prea mult. Cert este că vor înceta clipurile muzicale nocturne, raportate, vezi-doamne, ca produs autohton! Televiziunile vor fi nevoite să-și facă grile din conținut propriu.

— Dar această schimbare nu poate fi făcută peste noapte…

— Da, firește. Dar, potrivit prevederilor votate recent, obligația vine din 1 octombrie 2017. Televiziunilor li s-a acordat o perioadă de graţie de șase luni, în care să se pregătească. De fapt, televiziunile sunt obligate din anul 2012 să emită 8 ore de produs autohton, doar că majoritatea dintre posturi au preferat să includă în emisia nocturnă tot felul de „caleidoscoape muzicale” etc. Unele puteau măcar să dea în reluare programele lor autohtone.

— Deputatul liberal-democrat Vadim Pistrinciuc spunea că noul Cod al Audiovizualului „subminează” libera exprimare și informare, de vreme ce emisiunile costă foarte mult și pot fi realizate doar de companii bogate, precum cele ale lui Vlad Plahotniuc, de exemplu. E adevărat?  

— În momentul de faţă, avem 8 televiziuni în retransmisie, care participă activ pe piața publicitară. Televiziunea, după cum se ştie, începe de la bani și se încheie în acelaşi mod, tot cu bani. Este vorba despre 7 televiziuni care retransmit din Rusia și una ce retransmite din România (Pro TV Moldova). Marea majoritate sunt active pe piața de la noi de mult timp: Pro TV (de 17 ani), Prime, NTV, RTR – de cam tot atâta.

Acestea, inclusiv NTV și RTR, chiar dacă s-au perindat dintr-o mână în altă, cred că în toată această perioadă ar fi putut să creeze două, trei emisiuni autohtone. Pe de altă parte producând cel mai puțin conținut propriu, ele încasează până la 90% din banii de publicitate. O televiziune care, anul trecut, a avut sold out a fost TNT. Aceasta colectează peste un milion de euro pe an, dar nu are produs autohton deloc. În același timp, TNT activează în baza aceleiași licențe ca şi, de exemplu, REALITATEA. TNT are un număr mic de angajați, iar REALITATEA TV – peste 50 de persoane și un produs propriu de 14-15 ore pe zi. Deci, această chestie nu este imposibilă. Sunt convins că REALITATEA este cea mai ieftină televiziune din Chișinău.

— Deci ce va trebui să facă TNT, începând cu 1 octombrie?

— Modificările acestea vor avea un efect foarte interesant. Pentru că, odată cu ele, va crește și valoarea jurnaliștilor. Va fi nevoie de profesioniști – şi aici avem o altă problemă. Piața va începe să funcționeze într-un alt ritm. Un alt efect va fi redistribuirea banilor din publicitate. În locul legiuitorului, aș introduce plasarea publicității doar în timpul difuzării programelor autohtone. Ceea ce, evident, ar crește, cantitativ si calitativ, produsul local. Şi, implicit, va majora prețul spațiului de publicitate. Acum agențiile de publicitate cumpără spațiul de publicitate extrem de ieftin. Ceea ce cumpărau cu 100 de dolari acum cinci ani, azi costă 50 sau chiar 30 de dolari. Bugetele de publicitate ale clienților scad. Respectiv, piața nu evoluează în niciun fel.

— În ce măsură statul ar trebui să se implice în susținerea mass-media autohtone? Subînţeleg facilități fiscale, comandă de stat…

— Statul poate să se implice. La nivel regional, în spațiul CSI există facilități gen: comanda de stat, subvenționări pentru campanii sociale, subvenționări pentru anumite produse care pot să consolideze elementul educativ. Autorităţile trebuie să găsească o formulă mai bună pentru a nu fi învinuite de abordare diferențiată chiar și în contextul guvernării PD. Primul pas pe care statul ar putea să-l facă este să creeze facilități fiscale aplicabile tuturor. Este o chestiune despre care se discută, dar nu am auzit să fie niște formule exacte. Primul pas categoric ar trebui sa fie readucerea aplicabilităţii notiunii de royalty (dreptul de autor) pentru mass-media. Sper că, odată cu lansarea grupului de modificare a legislației, se vor face nemijlocit niște acțiuni. Ce aș vedea eu, unul, până la adoptarea codului, ar fi elaborarea – ca prioritate – a unei strategii de dezvoltare a mass-media, care va sta la bază pentru modificarea codului.

Strategia trebuie să răspundă la întrebarea: vrem sau nu media autohtonă?

— Ce piață publicitară, financiar vorbind, avem în Republica Moldova?

— Piața TV, în ultimii doi ani, variază între 14.000.000 și 15.000.000 de euro. În jur de 3.000.000, adică 25% rămân în agențiile de publicitate, 85% din suma rămasă pentru posturile TV se duc către televiziunile care fac parte din cele două sales-house-uri care există: Casa Media și Nova TV. Respectiv, 12-15% se duc către toți ceilalți – Moldova 1, Realitatea, Jurnal TV, Pro TV, TV 7 etc.

— Deci partea leului merge la televiziunile care retransmit?

— Practic 85% se duc către televiziunile ce retransmit. TNT-ul – care funcționează doar pe retransmisie – cred că are o profitabilitate de 70-80%. O piață clasică ar însemna televiziuni naționale, adică televiziuni autohtone și cealaltă categorie – televiziuni retransmise, care sunt o altă afacere. Adică eu, televiziune care vreau să retransmit pe teritoriul Republicii Moldova, ar trebui să mă duc către Moldtelecom, Star Net și la celelalte companii de transmisie prin cablu sau IPTV și să cer, de pildă, 10 bani pentru un abonat. Kazahstanul, spre a mai da un exemplu, începând cu 1 ianuarie 2017, a exclus toate televiziunile străine de pe piața sa naţională de publicitate.

Toate televiziunile străine, care vor să transmită pe teritoriul Kazahstanului trebuie să plătească o taxă şi – atenţie! – emit în original. Iar cei care au capacitatea să construiască şi să întreţină una sau mai multe televiziuni, o fac dezvoltând piaţa autohtonă, respectiv beneficiind de facilităţi din partea statului şi participând la piaţa de publicitate.   Noi, dacă vrem să creștem o piața autohtonă, trebuie să direcționăm publicitatea spre televiziunile autohtone autentice. La ora actuală, nu avem niciun format internațional, pentru că e scump. De ce nu am putea să avem „Vocea Moldovei”? Dacă ne uităm la „Vocea României”, jumătate din concurenți sunt din Moldova. Ei ar participa acasă cu mare plăcere şi sunt convins că şi telespectatorului naţional i-ar plăcea. Astfel am crea şi valori naţionale şi am avea cu ce ne mândri.

— Lupta împotriva propagandei ruse este un scop declarat sau unul asumat pe bune?

— Lupta aceasta este un deziderat care se discută foarte mult în țările din Europa Centrală și de Sud-Est, dar şi la nivel global. A devenit o prioritate pentru toate cancelariile occidentale şi organizaţiile internaţionale. Propaganda comportă pericol: este un element al războiului hibrid. Anul trecut a fost o tentativă de modificare a Codului Audiovizualului, tentativă care presupunea interzicerea talk-show-urilor politice, a emisiunilor analitice și a buletinelor informative ale posturilor radicale, în contextul războiului din Ucraina. Prioritar, pe cele din Federaţia Rusă.

Era vorba despre ROSSIA 24. Dar vreau să vă spun că același REN TV nu este mai puțin radical.  E o chestiune care nu trebuie să vizeze doar propaganda rusă. Chiar dacă sunt împotriva prevederilor restrictive, aici e cazul unde chiar trebuie să o facem. CCA ar trebui sa intervină cu monitorizări şi, ca atare, cu decizii. Spre regret, la capitolul securitate informaţională a ţării am rămas prea mult în urmă şi asta deja are efecte grave, care, culmea, se tot înrăutățesc.

— Ucraina a închis toate canalele rusești, chiar și pe cele de opoziție (gen: Rain TV) pentru reportaje din Crimeea. A făcut asta în pofida criticii venite din partea OSCE, a Consiliului European, a Comisiei de la Veneția…

— Chiar dacă, anul trecut, Comisia de la Veneția a dat un aviz negativ pentru prevederile de contracarare a propagandei, acum două săptămâni ucrainenii au făcut apel la elementul de suveranitate, de decizie la nivel național. Şi noi trebuie să ne prevalăm de elementele de suveranitate. Partenerii internaţionali ai R. Moldova nu au de unde ști cât de periculos este elementul propagandei pentru noi, care sunt riscurile pentru alegerile din 2018 şi, în genere, pentru dezvoltarea ţării.

— Va duce limitarea licențelor (la doar două posturi TV și două, de radio, pe care le poate deține o persoană) la o mai mare transparență în acest domeniu?

— Este o decizie naivă şi un deziderat contraproductiv pentru dezvoltarea pieței autohtone. În plus, e şi restrictivă şi va împiedica atragerea investitorilor străini. Demersul meu către marile companii străine este să investească și, astfel, să impulsioneze creația, produsul original autohton. Sunt grupuri mari, care au multiple televiziuni, și nu cred că limitarea la două licențe este o hotărâre tocmai judicioasă.

Era ok să rămână cinci, dar cu următoarea specificare: nu mai mult de o televiziune de știri, nu mai mult de o televiziune generalistă, de sport, pentru copii etc. Limitarea la două licențe e un impediment formal, care poate fi depășit foarte ușor: asistenta mea poate avea două televiziuni, șoferul meu poate avea, şi el, două televiziuni şi tot aşa. Dar cel mai tare m-a amuzat limitarea la două licențe radio, ca şi cum radioul ar mai fi, azi, o afacere în Republica Moldova! 

  Realitatea TV
CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 20.5681 0.6090%
USD USD 18.2624 -0.2496%
RUB RUB 0.3098 0.9121%
RON RON 4.5060 0.7535%
UAH UAH 0.7003 -0.4124%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile