Logo Realitatea.md

Vitalie Gămurari: ”Ne-am dori ca România să participe activ la soluționarea conflictului transnistrean”

31 Octombrie 2018, 12:45 // Actualitate

Profesorul universitar dr. Vitalie Gămurari, purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova și director al Școlii Doctorale în Drept din cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova (ULIM), a acordat, în exclusivitate, un amplu interviu Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (lact.ro).

Expert în drept internațional, cu o experiență consistentă în domeniul analizei conflictelor înghețate și a drepturilor omului, profesorul Vitalie Gămurari a explicat rolul justiției tranziționale în zonele de conflict, poziția partidului aflat la guvernare în Republica Moldova, PDM, în privința reglementării conflictului transnistrean dar și modul prin care România s-ar putea implica mai mult în această problemă.

”Nu putem vorbi despre o formulă ideală pentru cazul „transnistrean”, care ar putea fi preluată din alte situații similare, dar, totodată, anumite mecanisme și instituții ale conceptului justiției tranziționale ar putea fi implementate cu succes. În cazul Republicii Moldova, spre deosebire de alte situații, inclusiv din Europa, cum ar fi Irlanda de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Karabahul de Munte, conflictul nu are o conotație etnică sau religioasă, ci are la baza sa factorul politic. Acest fapt poate crea acele condiții necesare, care ar putea favoriza dialogul dintre Chișinău și Tiraspol în contextul implementării treptate a unor instituții ale justiției tranziționale”, spune Gamurari.

Fiind rugat să schițeze poziția Partidului Democrat în evaluarea stadiului conflictului și preferințele pentru soluționarea conflictului, Vitalie Gamurari a declarat:

”Atunci când am acceptat funcția de purtător de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova, am spus foarte clar, că voi încerca să aplic practica și cunoștințele acumulate pe parcursul carierei mele de profesor universitar, dar, în egală măsură și de expert al unor organizații internaționale, cum ar fi de exemplu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, pentru ca dialogul politic în societate să aibă o abordare științifică.

Practica demonstrează că acele societăți care fac acest lucru, devin societăți prospere, chiar dacă unele efecte nu sunt palpabile imediat. Or, o asemenea responsabilitate poate să și-o asume doar o clasă politică care are viziuni clare de dezvoltare a societății, argumentele sale având un suport științific. În contextul conflictului „transnistrean” această regulă are o legătură directă, fiind o soluție clară și binevenită, doar că implementarea ei ține de voința politică. Vă aduc un exemplu din dreptul internațional. Este bine cunoscut că sistemul normativ internațional este constituit din diverse norme – politice, juridice, morale, religioase, organizaționale etc., între acestea existând o legătură directă. Astfel, nici o normă de drept internațional nu poate fi elaborată sau aplicată în lipsa voinței politice ale statelor. Și viceversa, nici o normă politică nu poate fi aplicată în lipsa unei argumentări din punct de vedere al dreptului internațional. Prin analogie cu dreptul internațional, ne asumăm răspunderea să afirmăm că punerea în aplicare a instituțiilor justiției tranziționale în cazul „transnistrean” este condiționată în mod direct de factorul politic. Or, conceptul justiției tranziționale face parte din dreptul internațional umanitar. În această ordine de idei, putem afirma că o asemenea abordare va avea efecte directe și asupra societății moldovenești, dezbinate în baza criteriilor politici.

Cert este că punerea în aplicare a unor instituții și mecanisme ale justiției tranziționale în Republica Moldova va atrage în acest proces clasa politică și societatea civilă nu doar în raport cu cazul „transnistrean”, ci cu siguranță va avea efecte mult mai largi. Ne referim la așa instituții ca lustrația, amnistierea, revizuirea istoriei, constatarea factorilor reali ce au dus la declanșarea conflictului, fapt ce va duce la identificarea nivelului de vinovăție a reprezentanților părților la conflict, dar și a celor care nu au întreprins nimic pentru a-l evita, deși, și-au asumat responsabilitatea pentru guvernarea țării la acel moment. Nu este vorba nici într-un caz despre o eventuală „vânătoare de vrăjitori”, ba din contra, o abordare științifică a acestui fenomen, ar permite să evităm acele greșeli pe care le-au comis alte state în implementarea unor instrumente ale justiției tranziționale.

Doar un exemplu – forma în care a fost aplicată legea lustrației în așa state cu tradiții democratice cum sunt Franța, Regatul Țărilor de Jos, Grecia sau Norvegia, după cel de-al Doilea Război Mondial, ne demonstrează pe cât este de important ca acest proces să nu se transforme într-o revanșă politică a învingătorilor asupra celor învinși. Or, o asemenea abordare nu duce la o reconciliere reală a societății, ba din contra, duce la dezbinarea acesteia”.

Expertul a declarat că partidul de la guvernare și-ar dori ca România să participe activ la procesul de reglementare a conflictului „transnistrean”, în contextul în care este și membru al Uniunii Europene.

”Este foarte clar că situația poate fi schimbată doar odată cu „internaționalizarea” acestui conflict, am în vedere implicarea în dialogul politic a mai multor factori, inclusiv România ca țară care conștientizează efectele nesoluționării unui conflict în zona bazinului Mării Negre, spațiu care odată cu ocuparea în 2014 a Crimeii de către Rusia, a devenit și mai sensibil din punct de vedere al securității regionale.

Practica demonstrează că în procesul de reglementare a unei situații conflictuale, inclusiv post-conflict, trebuie implicați actori internaționali, care între timp sunt și garanți ai continuității dialogului politic cu obiective bine definite și cu anumite strategii de durată elaborate cu participarea părților la conflict. Or, în asemenea situații, unul din obiectivele urmărite este restabilirea încrederii între părți și asigurarea lor că procesul de negocieri va fi unul transparent, cel puțin la nivel de anumite decizii finale pe anumite chestiuni de interes comun.

(…) Un alt argument referitor la rolul României în participarea la acest proces ar fi faptul că România are o tradiție bogată în materie de drept internațional umanitar, iar Asociația română de drept umanitar întreține legături amicale cu asociațiile similare din diverse state, inclusiv cele ce au avut de afacere cu justiția tranzițională.

Astfel, acest proces ar putea fi asigurat de participarea unor experți de talie, fie este vorba despre unii experți, reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii, fie despre unii experți naționali care au participat la diverse stadii de negocieri în contextul punerii în aplicare a mecanismelor justiției tranziționale. Dacă ne referim la ultimul aspect, el ar presupune mai degrabă implicarea activă a societății civile românești, decât al statului român, ceea ce ar permite instituirea unui dialog pe două dimensiuni – la nivel de oficiali ai statelor și cel la nivel reprezentanți ai societății civile, fiecare dintre care ar putea să-și aibă propria agendă, dar, totodată, care ar putea fi coordonate între ele”.

Continuarea o găsești aici.

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.3862 0.3754%
USD USD 17.1083 0.2073%
RUB RUB 0.2587 0.7399%
RON RON 4.1557 0.3744%
UAH UAH 0.6154 0.1465%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile