Logo Realitatea.md

„Consolidarea statutului limbii ruse în Republica Moldova – instrument al politicii ruse de soft power în spațiul post-sovietic”

22 Noiembrie 2019, 15:44 // Opinii si editoriale
  • Autor: Ion Tăbârță, pentru H1.md

Potrivit unui comunicat al Ambasadei ruse la Chișinău, în cadrul întâlnirii din 23 octombrie 2019 dintre ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnetsov, cu directorul general al Agenției pentru Relații Interetnice, Nikolai Radica a fost discutat subiectul consolidării legislative a limbii ruse în Republica Moldova. Rusia vrea ca limba rusă să fie instrument de comunicare interetnic și să fie păstrate instituțiile de învățământ cu limba de instruire rusă.[1] Un alt aspect discutat în cadrul întâlnirii a fost cel al intensificării cooperării ruso-moldovenești în domeniul menținerii dialogului interetnic, inclusiv prin intermediul Agenției Federale pentru Naționalitățile Rusiei. Nu este prima solicitare de așa gen în ultimii ani venită din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova, ea înscriindu-se în politica de consolidare a statului limbii ruse în spațiul post-sovietic promovată de Kremlin.

Limba rusă este un instrument important în politica soft power a Federației Ruse, fiind una dintre componentele de bază ale așa numitului proiect „ruskii mir” („lumea rusă”), anunțat pentru prima dată în anul 2007 de președintele rus, Vladimir Putin, într-o adresare către Consiliul Federației. „Lumea rusă”, care nu trebuie de confundat cu cultura rusă, este un proiect geopolitic de stat al Rusiei al cărui scop fundamental este instituționalizarea spațiului post-sovietic sub umbrela Moscovei. În termeni geopolitici, Rusia percepe „lumea rusă” drept sfera ei de influență.

În organizarea structurală a „lumii ruse”, limba rusă are rolul de liant lingvistic al spațiului post-sovietic. Totodată, e un importat instrument de propagandă și promovare a intereselor geopolitice ale Rusiei în statele post-sovietice. În anul 2014, în contextul evenimentelor din Ucraina, a fost creat Consiliul pe lângă președinte privind limba rusă. Scopul declarat al acestui consiliu este protejarea și dezvoltării limbii ruse în Rusia, dar și în comunitățile de peste hotare care sunt legate spiritual de limba și cultura rusă.

Referitor la actuală situație internă și externă a limbii ruse, Kremlinul propagă cu insistență două idei de bază:

  • Misionarismul limbii ruse. În narativele promovate de Federația Rusă aceasta servește în calitate de temelie a comuniunii spiritual-istorice a zecilor de culturi și popoare,  care asigură suveranitatea, unitatea și identitatea națiunii ruse;
  • Limba rusă se află în stare permanentă de asediu. În societatea rusă se inoculează ideea că anumite forțe ostile din exterior întreprind tentative de a reduce într-o formă brutală și artificială arealul de răspândire a limbii ruse, împingând-o la periferie.

În fosta URSS, limba rusă a fost unul dintre elementele fundamentale a așa-numitului homo sovieticus (omul sovietic). Rusificarea fostelor republici unionale prin schimbul interetnic și promovarea limbii ruse a făcut parte din procesul de creare a omului sovietic. Spre finele existenței Uniunii Sovietice, toate republicile unionale aveau în componența lor importante comunități rusolingve. În conformitate cu datele  recensământului din anul 1989 (ultimul realizat în URSS) în afara Federației Ruse locuiau aproximativ 25 de milioane de etnici ruși. După destrămarea Uniunii Sovietice, o mare parte din aceștia au rămas în afara hotarelor naturale în care ei conviețuiau până în anul 1991. În statele post-sovietice rușii au pierdut poziția de popor dominant, ei căpătând statul de minoritate etnică.

Din aceste considerente, în perioada post-URSS, a apărut necesitatea integrării etnicilor ruși, dar și altor etnii rusolingve, în noile societăți, marea majoritate a lor necunoscând limba oficială a statului în care locuiau. Procesul de integrare a populației rusolingve în noile state a decurs și decurge încă dificil. Există două aspecte care face dificilă integrarea acesteia în statele post-sovietice: obiectiv și subiectiv.

Aspectul obiectiv este de ordin psihologic. El se referă la faptul că etniile rusolingve, pomenindu-se în noile realități statal-naționale, obiectiv au avut nevoie de timp pentru a se integra în ele. O condiție fundamentală pentru integrarea social-politică a acestora în noile societăți este de a însuși limba națională a statului în care locuiesc. În unele state această condiție a fost strictă, chiar obligatorie, în altele, cunoașterea limbii naționale a fost mai puțin riguroasă. Spre exemplu, în statele baltice primirea cetățeniei de către etnicii ruși a fost în mod direct condiționată de cunoaștere limbii naționale, în schimb, în Republica Belarus limbii ruse i s-a oferit statutul limbii de stat, alături de cea belorusă.

Din considerente subiective, mulți etnici rusolingvi (în unele state majoritatea) nu au însușit limba națională a statului în care conviețuiesc cu poporul băștinaș. Asta din cauza că, fie intenționat nu au vrut, fie statul nu le-a creat condițiile necesare însușirii limbii naționale. Acest aspect de ordin subiectiv a fost speculat manipulator în scopurile sale geopolitice de către Rusia. Din politica Moscovei se observă vădit că ea nu-și dorește integrarea etnicilor ruși și a altor etnii rusolingve în noilor state. Rusia nu a contribuit la integrarea etniilor rusolingve în noile state, desigur cu garantarea tuturor drepturilor lor identitare, lingvistice și culturale. Din contra, Kremlinul încearcă să-i folosească în calitate de instrument a politicelor revanșiste ruse în spațiul post-sovietic.

Referindu-se la situația etnicilor ruși din statele post-sovietice, mass media și propaganda rusă operează cu o serie de narative preluate din ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice. Atunci, renașterea național-culturală a republicilor unionale a fost catalogată drept naționalism-lingvistic de către centrul unional de la Moscova. În perioada post-sovietică, printre cele mai utilizate mesaje promovate de Moscova sunt: manifestări de naționalism contra rușilor, rușii sunt discriminați lingvistic, rușii sunt intenționat excluși din viața social-politică, rușilor li se încalcă drepturile juridice etc. Generalizate, aceste narative încercă să inoculeze populației din spațiul post-sovietic percepția că în fostele republici, cu excepția Republicii Belarus, limba rusă este asediată și marginalizată, ea trebuind apărată și protejată de naționaliști și xenofobi.

Exact aceleași narative privind etnicii ruși și limba rusă sunt promovate de către Moscova și la adresa Republicii Moldova. Asta cu toate că legislativ, minorităților etnice din Republica Moldova le sunt respectate și asigurate drepturile cultural-lingvistice, iar în conformitate cu Constituția, „statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării”. Etnicii ruși sau de alte etnii, deși nu cunosc limba română, au acces în învățământul din Republica Moldova la toate treptele – începând cu cea preșcolară și terminând cu cea universitară și postuniversitară. În Republica Moldova există multe publicații de limbă rusă, posturi TV și de radio care emit în limba rusă. Mai mult, spațiul informațional al Republicii Moldova este dominat de mass media în limba rusă.

Începând cu primii ani de indepndeță, în Republicii Moldova s-a creat o situație lingvistică specifică. După adoptarea Legii privind funcționarea limbilor,[2] încă în anul 1989 (singura lege funcțională adoptată în perioada sovietică), subiectul lingvistic a fost în prim planul vieții politice în prima jumătate a anilor ’90 ai secolului trecut. Din anul 1995, când șeful statului, Mircea Snegur, în urma grevelor studențești, a stopat procesul de înlocuire a istoriei românilor cu cea moldovenească în școli și universități, în Republica Moldova s-a ajuns la un echilibru lingvistic. Între autoritățile statului și reprezentanții minorităților etnice, vorbitoare de limba rusă, s-a ajuns la un consens tacit. Autoritățile statului nu au mai pus presant problema ca minoritățile etnice să cunoască limba română (educație, sectorul public, politică). În schimb, minoritățile etnice au scăzut din intensitatea revendicărilor ca limbii ruse să i se acorde statutul de limbă oficială.

Totuși, au existat două epizoade care au perturbat echilibrul lingvistic stabilit în Republica Moldova. Primul este cel din anul 2002, când tentativa guvernării comuniste de a introduce obligativitatea studierii limbii ruse în școli din clasa a doua și cea de a schimba denumirea istoriei în programul școlar a provocat mari proteste stradale. Protestele au fost detensionate, cu medierea Consiliului Europei, după ce președintele Vladimir Voronin, a renunțat la intenția comuniștilor. Al doilea episod a fost cel din anul 2011, când după ce aproape o sută de absolvenți din UTA Găgăuzia nu au reușit să promoveze examenul la BAC la limba română, Comratul a sfidat deliberat autoritățile centrale de la Chișinău, eliberând propriile diplome de absolvire. Ministerul Educației nu a recunoscut aceste diplome. În replică, UTA Găgăuzia a dat vina pe autoritățile moldovenești că nu creează condițiile necesare ca etnicii găgăuzi să învețe limba română și a acuzat Chișinăul că nu respectă legea lingvistică din anul 1989 și cea a statului autonomiei culturale din 1994.[3]

Echilibrul lingvistic constituit prin consensul tacit între autoritățile statului și minoritățile etnice este unul șubred. După aproape de 30 de ani de independență, minoritățile etnice din Republica Moldova nu au fost integrate în societatea moldovenească, o mare parte dintre ei neînsușind limba de stat. Echilibrul lingvistic la care s-a ajuns în anii ’90 a destins relația interetnica în Republica Moldova, însă nu a contribuit la integrarea minorităților etnice în societatea moldovenească. Cultural-valoric, minoritățile etnice nu se orientează spre Chișinău, ci spre Moscova. În rezultat, s-a ajuns la o enclavizare a minorităților etnice din Republica Moldova.

Orice tentativă de a schimba acest echilibru creează pericolul destabilizării situației lingvistice și tensionării relațiilor interetnice în Republica Moldova. Sporirea juridică a statului limbii ruse în Republica Moldova, fără integrarea minorităților etnice în societatea moldovenească, nu va contribui la soluționarea problemei lingvistice. Ba dimpotrivă, poate să contribuie la aprofundarea enclavizării minorităților etnice din Republica Moldova. Rusia este conștientă de această situație și de aceea insistă pe acest subiect. Moscova nu-și dorește integrarea minorităților etnice rusolingve în societatea moldovenească, pentru că în acest caz ei vor deveni cetățeni loiali statului Republica Moldova și nu vor mai fi capital geopolitic rus în spațiul post-sovietic.

La rândul lor, autoritățile Republicii Moldova trebuie să elaboreze politici educaționale și să creeze condițiile necesare care ar contribui la integrarea treptată a minorităților etnice în societatea moldovenească. Aceste politici trebuie să aibă două dimensiuni lingvistice: 1) promovarea limbii materne; 2) însușirea limbii române. Implicarea factorului politic din Republica Moldova în jocurile geopolitice ale Rusiei în spațiul post-sovietic, cu promisiuni necugetate și iresponsabile făcute în culise, este riscantă și dăunătoare ulterior. Asta nu va soluționa problema integrării minorităților etnice în societatea moldovenească, ci poate crea Republicii Moldova doar probleme pe viitor.

Inițiativa ambasadei ruse de la Chișinău de consolidare legislativă a statului limbii ruse în Republica Moldova nu este una prioritară în actualul context lingvistic din societatea moldovenească. Limba rusă este prezentă în spațiul public și informațional din Republica Moldova, statul ei fiind garantat prin Constituție și alte norme legislative. Mai actuală este problema necunoașterii de către minoritățile etnice din Republicii Moldova a limbii române pentru a se putea integra în societatea moldovenească. Anume în această direcție trebuie să-și îndrepte eforturile comune autoritățile ruse și cele moldovenești, dacă într-adevăr sunt preocupate de soarta limbii ruse și a etnicilor ruși din Republica Moldova.


[1] Посол России встретился с директором Агентства Межэтнических Отношений. 24.10.19, 12:34. / https://moldova.mid.ru/ru_RU/press-relizy

[2] Lege nr.3465 din 01.09.1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti. / https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312813

[3] Lege nr.344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). / https://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311656  

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.2684 -0.6041%
USD USD 17.4021 -0.4331%
RUB RUB 0.2731 -0.2192%
RON RON 4.0326 -0.6186%
UAH UAH 0.7343 0.1910%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile