Acord de încetare a conflictului armat în regiunea Nagorno-Karabah

Autorităţile din Azerbaidjan şi separatiştii armeni au anunţat, marţi, că au ajuns la un acord de încetare a conflictului armat din regiunea Nagorno-Karabah, după patru zile de lupte intense soldate cu cel puţin 73 de morţi, informează Le Figaro.

Forţele separatiste din enclava Nagorno-Karabah susţin că acordul de încetare a conflictului armat anunţat a fost respectat în cursul nopţii de marţi spre miercuri, relatează Reuters.

"Noaptea trecută, acordul de încetare a focului a fost menţinut în general împreună cu linia de contact", a declarat, miercuri, armata din enclava Nagorno-Karabah într-un comunicat.

Acordul este salutat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană care s-a întrunit marţi la Viena pentru a discuta situaţia conflictului din regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, aflată sub controlul separatiştilor armeni.

Rusia, Franţa şi SUA au solicitat celor două state să respecte armistiţiul de încetare a focului din 1994, pentru a evita degenerarea conflictului în regiunea Caucazului, care a izbucnit sâmbătă.

După anunţarea acordului de încetare a conflictului armat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a purtat discuţii telefonice cu omologii săi din Armenia, Serge Sarkissian, şi Azerbaidjan, Ilham Aliev.

Putin "a făcut apel la cele două părţi să asigure de urgenţă oprirea totală a luptelor şi respectarea acordului de încetare a focului".

Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie, scrie Mediafax.

Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi până la acordul de încetare a focului, intrat în vigoare în 1994.

Regiunea Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan, este sub controlul separatiştilor armeni, care au propriul guvern şi surse proprii de finanţare.