Ambasadorul Daniel Ioniță, despre ultima decizie a CC: Să cunoști limba țării în care trăiești este o formă de respect

Daniel Ioniță, Ambasador al României în Republica Moldova susține că cunoașterea limbii statului în care locuiește o persoană, este o formă de respect față de statul respectiv. Acesta face trimitere la realitățile din România, unde în Parlament se regăsesc 18 locuri dedicate minorităților naționale. „Noi avem alocate locuri pentru reprezentanții minorităților naționale, dar asta nu înseamnă că limba română în România nu trebuie să fie cunoscută de toți reprezentanții minorităților naționale”, a declarat diplomatul român.

Declarațiile ambasadorului vin în contextul în care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care prevede ca „în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului”.

„Nu pot decât să salut această decizie a Curții Constituționale. Este o decizie normală și înțeleaptă în condițiile date ale Republicii Moldova. Spun acest lucru pentru că Republica Moldova este o democrație relativ tânără care a fost constituită în 1991 prin adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică. În declarația de independență, de fapt, elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiție. Acest element a făcut practic posibilă separarea de fostul imperiu”, a precizat Daniel Ioniță la postul de televiziune TVR Moldova.

Potrivit oficialului român, decizia CCM recunoaște faptul că limba de stat în Republica Moldova trebuie să fie vorbit în egală măsură de toții locuitorii țării. „Asta nu înseamnă o lipsă de respect față de ceilalți care vorbesc o altă limbă, nu înseamnă lipsă de respect față de minoritățile naționale”, a concluzionat Daniel Ioniță.

Amintim că, sesizare la CCM la subiectul dat a fost depusă de către deputații, Octavian Țîcu, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu la 21 decembrie 2020, după ce, la miez de noapte deputații din coaliția informală, PSRM-Partidul Șor-Pentru Moldova și așa numiții deputați neafiliați politic au aprobat un proiect de lege înregistrat în Parlament de către socialiști, care prevede oferirea unui statut limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

CITEȘTE ȘI:

• Două legi aprobate săptămâna trecută de coaliția „ȘorDon”, atacate la Curtea Constituțională de către Platforma DA

• PSRM, Șor și Pentru Moldova au oferit statut limbii ruse în Republica Moldova

• Revenim de unde am pornit? Trei deputați socialiști propun ca funcționarii să fie obligați

• Reacția unioniștilor la „statutul special al limbii ruse”: „Cei „trei crai de la răsărit” trebuie să-și dea demisia cu motivația – prostie”

• Sandu, despre inițiativa socialiștilor de a oferi un statut limbii ruse în Moldova: „Încearcă să pună oamenii pe baricade”

• CSM unanim a dat aviz negativ proiectului care prevede „statutul special al limbii ruse”