Logo Realitatea.md

Care sunt perspectivele economice ale Moldovei, potrivit Băncii Mondiale

14 Mai 2019, 07:41 // Economie

Banca Mondială în Moldova a prezentat perspectivele economice pentru țară. Astfel, potrivit experților, ținând cont de cererea externă și internă mai slabă, pe termen mediu creșterea economică va rămâne modestă. Totodată, în pofida colectărilor solide, din cauza finanțării externe reduse și a reducerii impozitelor, presiunea asupra poziției fiscale se va menține. Aceasta înseamnă că creșterea nivelului productivității este esențială pentru o creștere durabilă.

Evoluții economice recente

În pofida unor investiții solide, creșterea a încetinit, ajungând la 4% în 2018.

Reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, rezultând într-o contribuție de 3,2 puncte procentuale (p.p.) a consumului privat. Inflația mai mică, ratele de dobânzi favorabile și investițiile publice solide au susținut creșterea investițiilor, rezultând într-o contribuție de 4,2 p.p. a formării de capital. Datorită cererii interne și a unui Leu mai puternic, importurile s-au extins rapid (+8,9%), rezultând într-o contribuție negativă a exporturilor nete (-3,4 p.p.). Pe partea de producție, condițiile financiare favorabile și cheltuielile guvernamentale au extins sectorul construcțiilor, adăugând 1,1 p.p. la creștere. Comerțul și industria au adăugat și ele 1,8 p.p. După trei ani de recolte bune, contribuția agriculturii a fost marginală (+0,2 p.p.).

Presiunile inflaționiste sunt în ascensiune urmare a decelerării rapide din 2018. Recolta bună, Leul mai puternic și prețurile administrative reduse au reținut inflația, care până la sfârșitul lui 2018 a atins o medie de 3,0%. Deși sub limitele coridorului de țintire, din cauza efectelor de bază și a unui Leu mai slab după alegeri, presiunile inflaționiste sunt în creștere. Pe lângă aceasta, excesul de lichidități persistă în sistem ca rezultat al intermedierii financiare reduse. Rata rezervelor minime obligatorii a rămas la un nivel record de 40%, în timp ce rata de bază se menține la 6,5% de la sfârșitul anului 2017.

Pe fundalul dezechilibrului mai mare în balanța comercială, deficitul de cont curent s-a deteriorat. Datorită importurilor robuste, deficitul de cont curent s-a majorat cu 4,7 p.p. până la 10,5% din PIB în 2018. Ținând cont de faptul că investițiile străine directe reprezintă doar 2,1% din PIB, datoria externă rămâne sursa principală de finanțare a deficitului de cont curent. La sfârșitul lui aprilie 2019 rezervele străine au însumat 2,9 miliarde dolari SUA, după nivelul record de 3,1 miliarde dolari SUA în noiembrie 2018, totuși acoperind mai mult de 5 luni de importuri. În 2018, din cauza aprecierii și recalculării PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p. până la 62,1% din PIB.

După un deficit fiscal mai mic decât cel planificat în 2018, cheltuielile s-au majorat rapid. În primul trimestru din 2019, veniturile s-au majorat cu 6,3% din contul creșterii TVA (+11.5%) și a contribuțiilor de asigurări sociale (+8.4%). Pe partea negativă, colectările la impozitul pe veniturile persoanelor juridice a scăzut cu 8.6%. În urma creșterii considerabile a cheltuielilor asociate cu activele nefinanciare (+45%), salariile (+23%) și celor sociale (+15%), cheltuielile totale publice au crescut cu 19,1%, rezultând într-un deficit fiscal de 0,7% din PIB. Ținând cont de finanțarea externă redusă și creșterea PIB, datoria publică și garantată de stat s-a redus până la 30,5% de la 32,7% în 2017.

Perspective pe termen mediu

Pe fundalul unui volum redus de remiteri și cererii externe și interne mai slabe, creșterea economică va încetini în 2019- 2021, ajungând sub valorile istorice. Măsurile expansioniste ale politicilor fiscale adoptate în 2018 – reducerea impozitelor, majorarea salariilor și transferurile publice – și creșterea continuă a activității de intermediere financiară vor sprijini creșterea în 2019. În același timp, creșterea mai redusă a remiterilor și inflația mai înaltă care va eroda venitul disponibil vor încetini creșterea până la 3,4%. Odată cu disiparea impactului stimulentelor fiscale după alegeri, încrederea consumatorilor și a mediului de afaceri, împreună cu continua normalizare a condițiilor financiare, vor susține consumul și investițiile private pe termen mediu. Se prognozează că economia va crește cu 3,6% în 2020 și, odată cu consolidarea creșterii partenerilor comerciali principali, creșterea în Moldova va atinge 3,8% în 2021. În ceea ce privește oferta, industria și sectoarele necomercializabile vor fi cele mai dinamice, iar contribuția sectorului agricol, după trei ani de recolte record, se preconizează a fi marginală. Politicile fiscale expansioniste adoptate înainte de alegeri, împreună cu prețuri mai mari la produsele agricole și ajustările prețurilor reglementate, vor accelera presiunile inflaționiste, determinând ieșirea inflației din coridorul de țintire în a doua jumătate a anului 2019. Cu toate acestea, pe termen mediu se prognozează că poziția monetară va rămâne adecvată și că inflația prețurilor de consum va fluctua în cadrul coridorului de țintire. Drept consecință a scăderii impozitelor, majorării cheltuielilor sociale și a salariilor înainte de alegeri și a finanțării externe reduse, spațiul fiscal va fi constrâns. În 2019 deficitul fiscal se va majora puternic până la -2,7% din PIB din cauza ciclului electoral. Pe termen mediu, se preconizează că deficitul fiscal va fi mai mare decât media istorică, evidențiind astfel necesitatea unei gestiuni fiscale prudente. În pofida exporturilor relativ robuste datorate în principal extinderii activităților în zonele economice libere, se prognozează că deficitul de cont curent va crește constant, însă, ținând cont de încetinirea creșterii, va rămâne sub valorile istorice

În condițiile reducerii nivelelor de productivitate, a finanțării externe reduse și a deficiențelor structurale existente, Moldova rămâne extrem de vulnerabilă în fața șocurilor. Incertitudinea politică și interesele individuale subminează agenda de reforme și procesul investițional. Cota mare a statului în economie, împreună cu instituțiile slabe și provocările referitoare la guvernanță, inclusiv în sectorul financiar, prezintă riscuri adiționale. Condițiile meteorologice extreme ar putea afecta producția agricolă, influențând creșterea economică și ratele sărăciei. Pe termen mediu, poziția fiscală s-ar putea deteriora din cauza ineficiențelor structurale ale cheltuielilor publice și a presiunilor mai mari ca rezultat al creșterii salariilor și cheltuielilor sociale în perioada electorală. Finanțarea deficitului ar putea fi de asemenea un risc pe termen mediu, întrucât se bazează într-o proporție considerabilă pe surse de finanțare externă care ar putea să nu se materializeze în perioada postelectorală dificilă, în special în cazul alegerilor anticipate. Ținând cont de o inflație prognozată mai mare, guvernul ar putea întâmpina dificultăți și costuri adiționale la finanțarea cheltuielilor planificate pe piața internă, existând riscul efectului de evicțiune a investițiilor private. Principalele provocări pe termen lung pentru creșterea economică includ îmbătrânirea populației, fluxurile nete mari de emigrație, o creștere nesustenabilă, bazată pe consum care, la rândul său, e susținut de remiteri și nivelele reduse ale productivității. Tema specială anexată la această notă susține că majorarea productivității este soluția esențială pentru o creștere durabilă în Moldova. Aceasta impune reforme structurale majore în toate sectoarele.

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.7985 0.2253%
USD USD 17.8856 0.5103%
RUB RUB 0.2723 0.8892%
RON RON 4.1887 0.2441%
UAH UAH 0.7156 1.0164%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile