Logo Realitatea.md

Cazul plângerii judecătorilor de la Ciocana pe acțiunile procurorilor Anticorupție: Reacția dură a PA și mișcările din chat-ul secret al procurorilor (DOC)

05 Decembrie 2019, 17:43 // Actualitate

Un grup de magistrați ai Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a plâns la finele lunii trecute conducerii țării și organelor Justiției precum că unii procurori, în special din cadrul Procuraturii Anticorupție, ar pune presiuni asupra acestora. Semnatarii susțin că sunt intimidați, prin diferite metode, să emită decizii ilegale, care ar favoriza acuzatorii de stat, la solicitarea demersurilor privind autorizarea efectuării acțiunilor de urmărire penală, măsurile speciale de investigații sau aplicării măsurilor de arest.

De altă parte, Procuratura Anticorupție și-a exprimat nedumerirea față de scrisoarea magistraților, menționând că „alegațiile invocate în document reprezintă nimic altceva decât o victimizare colectivă sub paravanul căreia, semnatarii vor să-și ascundă acțiunile și deciziile incompatibile cu legea”.

Pe ascuns însă, într-o convorbire prin aplicațiile mobile, procurorul-șef Anticorupție, Viorel Morari, le-a solicitat subalternilor să-i ofere informația despre cine din procurori are procese penale pe judecătorii de la Ciocana.

colaj: realitatea.md

Judecătorii de la Ciocana se plâng conducerii țării pe procurorii Anticorupție

Astfel, Ziarul de Gardă a intrat în posesia unei scrisori publice a unui grup de judecători adresată președintelui Igor Dodon, președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi, premierului Ion Chicu, ministrului Justiției, Fadei Nagacevshi, membrilor Consiliului Superior al Magistraților (CSM) și președintelui Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Aceasta datează din 28 noiembrie curent, fiind recepționată de instituțiile menționate cu o zi mai târziu, vineri, 29 noiembrie, în care semnatarii raportează „„instrumentele” pe care unii procurorii le folosesc de o bună perioadă de timp pentru a intimida și a exercita presiuni asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana” și le solicită autorităților competente să fie luate măsuri pentru asigurarea unei justiții independente, principiului independenței judecătorului și garantarea drepturilor și libertăților omului.

Magistrații susțin că „dacă practicile descrise vor persista și nu vor fi curmate, orice eforturi de asigurare a independenței justiției vor fi, cu regret, zadarnice”.

Astfel, potrivit magistraților demersurile procurorilor privind autorizarea efectuării acțiunilor de urmărire penală, măsurile speciale de investigații sau aplicării/prelungirii măsurilor procesuale de constrângere conțin formulări sterile, tipizate și nemotivate care au anexate înscrisuri ce nu au nicio pertinență cu scopul și conținutul demersului și care nu respectă condițiile impuse de lege pentru a dispune sau a efectua acțiunea solicitată, motiv pentru care acestea sunt respinse de către judecători. În mod special, potrivit magistraților, această situație se întâmplă în cazul aresturilor.

„În principal, procurorii au dezvoltat și pun în aplicare două modalități de influență și presiune ilegală pe judecătorii din cadrul sediul Ciocana al Judecătoriei Chișinău”, se arată în scrisoare.

  1. În cazul în care un demers este respins de către judecător, procurorul de caz depune imediat un raport către procurorul ierarhic superior. În raport, procurorul a cărui demers (de arestare preventivă, de interceptare, ș.a.m.d ) a fost respins, menționează că ar avea dubii în partea ce ține de legalitatea actului judecătoresc, fie că ar considera că hotărârea instanței este una ilegală ori influențată. În niciun raport de acest gen nu este scris ce fel de circumstanțe sunt invocate. Potrivit judecătorilor, toate aceste rapoarte nu au la bază careva probe concrete. După înregistrarea acestui raport, cu suportul procurorilor ierarhic superiori, se pornește un proces penal, care se examinează de un alt procuror, coleg cu procurorul care a depus raportul menționat.
  2. A doua metodă aplicată de procurori în privința judecătorilor care „nu doresc să fie ascultători”, este pornirea unei cauze penale pe fapte inexistente ori pornirea unei cauze penale pe motive alcătuite pentru perioade din trecut și în cadrul cărora procurorii desfășoară în privința judecătorilor diverse acțiuni de urmărire penală pentru care acordul Consiliului Superior al Magistraturii nu este necesar.

„Indiferent de metoda aleasă, pentru a pune presiune pe judecătorii care nu admit demersuri neîntemeiate și neprobate și pentru a insufla teamă în magistrați, procurorii citează la sediul procuraturii pentru audieri funcționarii din cadrul personalului instanței, cum ar fi: grefieri. Personalul instanței este citat pentru a fi audiați în cadrul acelui proces penal, pornit în baza raportului procurorului care tocmai a avut calitatea de participant la proces și căruia i s-a respins demersul (...)

Ca urmare a metodelor ilegale descrise, la moment, o mare parte din judecătorii sediului Ciocana al Judecătoriei Chișinău sunt vizați în cauze sau procese penale de genul celor descrise mai sus. Astfel de metode ilegale de presiune afectează serios morala multor magistrați, care, în mod firesc, pot să cedeze presiunilor”, se mai arată în scrisoarea judecătorilor către conducerea țării.

Este de menționat că, deși a trecut aproape o săptămână de atunci, niciuna dintre instituțiile care au recepționat apelul magistraților de la Ciocana nu a reacționat oficial în niciun fel. Asta chiar dacă, în ultima săptămână s-a discutat intens eliberarea din închisoare a fostului premier Vlad Filat, decizia fiind luată de judecătorul Victor Rațoi, unul din semnatarii scrisorii colective.

Sursa: ZDG.md

Reacția publică dură a Procuraturii Anticorupție

De altă parte, după apariția în presă a scrisorii, Procuratura Anticorupție și-a exprimat, prin intermediul unui comunicat de presă„nedumerirea de scrisoarea comună subsemnată de un grup de judecători de la Judecătoria Chișinău, oficiul Ciocana”, menționând că ar fi vorba de o victimizare colectivă sub paravanul căreia, semnatarii vor să-și ascundă acțiunile și deciziile incompatibile cu legea”.

Potrivit PA, în perioada august-prezent, au fost inițiate 14 procese penale (n.r.: întâmplător sau nu, numărul judecătorilor semnatari ai scrisorii este tot 14) în care sunt investigate bănuieli rezonabile privind falsul în declarații de avere și interese sau caracterul ilicit al unor hotărâri/încheieri judecătorești emise de judecătorii de la Judecătoria mun.Chișinău, sediul Ciocana, care se referă la:

  • falsul in declarații (art. 351/1 CP). Temei pentru începerea investigației este adresarea deputaților, care a fost făcută și publică;
  • violarea dreptului la secretul corespondenței (art. 178). Temei - dosarul interceptărilor;
  • pronunțarea unei hotărâri ilegale (art. 307). Temei - raportul procurorului pe dosarul Sternioală;
  • falsul în actele publice (art. 332). Temei - raportul procurorului pe dosarul Air Moldova;

„De asemenea, în perioada de resort au fost înaintate către Consiliul Superior al Magistraturii două sesizări privind pornirea procedurii disciplinare în privința a doi judecători pentru încălcarea Legii cu privire la statutul judecătorului și Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Anume, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să organizeze examinarea acesteia șisă constate veridicitatea celor invocate de procurori”, se mai arată în comunicatul PA.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, pentru magistrați ar fi firească „prelungirea termenului de interceptare a unei persoane cu o lună mai mult decât prevede legea, sau prelungirea interceptării comunicărilor fără a fi autorizată interceptarea propriu-zisă”, iar PA ar trebui „să treacă cu vederea aceste lucruri, în caz contrar – „se exercită presiune și șantaj”. Domnii judecători consideră că acuzatorii trebuie să treacă cu vederea inclusiv bănuielile rezonabile privind îmbogățirea ilicită sau alte infracțiuni pentru care sunt cercetați”.

„Procuratura Anticorupție descalifică și contestă orice acuzație de presiune și șantaj având în vedere că judecătorul are un statut superior celui de procuror și există noțiunea de control judiciar al procedurii prejudiciare, care constă în verificarea de către judecătorul de instrucție a actelor procurorului”, se mai arată în reacția PA. 

Nu în ultimul rând, Procuratura Anticorupție admite că semnatarii „își conștientizează vulnerabilitatea și riscurile ce se desprind din anchetele care-i vizează și încearcă, prin forțe comune, să decredibilizeze acțiunile PA în fața noii conduceri ai Procuraturii Generale.

Mișcările din chat-ul secret al procurorilor anticorupție și indicațiile neformale ale lui Viorel Morari

Sub crusta reacției dure a Procruraturii Anticorupție, cu privire la cazul judecătorilor de la Ciocana, pe interior, într-un chat închis al procurorilor, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, le-a cerut subalternilor informații despre procurorii care au procese penale pe judecătorii de la Judcătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Este de menționat că, potrivit unei scrisori anonime venite pe adresa redacției Realitatea.md (despre care am relatat deja AICI), care a pus la dispoziție capturile ale convorbirilor secrete ale procurorilor, discuțiile ar fi avut loc după publicarea de către „Ziarul de Gardă” a textului adresării magistraților de la Ciocana către conducerea țării.

Sursa: scrisoare anonimă

Judecătorii de la Ciocana însă nu sunt singurii vizați de discuțiile secrete ale procurorilor. Astfel, potrivit capturilor dintr-un alt chat (pe WhatsApp) al procurorilor, la fel parte a scrisorii anonime, la indicațiile neformale ale lui Viorel Morari, subalternii trebuie să inițieze un șir de „măsuri speciale de investigație” (MSI), precum filarea, interceptarea telefoanelor, etc. „până la pornirea urmăririi penale” în privința unor procurori și judecători.

Captură: Codul de procedură penală

Conform capturii, acesta le spune expres: „Puteți solicita CNA efectuare msi PINA la pornirea ur penale”.

Este de menționat că Viorel Morari discută în chat-ul Procurorilor PA de pe un număr „SIM Travel”, care are statut internațional și se presupune că ar fi mai greu de interceptat, iar în chat este prezent și procurorul-șef interimar al PCCOCS, Dorin Compan, numit în funcție de fostul procuror general interimar Dumitru Robu, deci, nu mai este membru al Procuraturii Anticorupție, deși a fost anterior subaltern al lui Viorel Morari, gestionând mai multe dosare de rezonanță.

Sursa: scrisoare anonimă

Amintim că, procurorul-șef Anticorupție, Viorel Morari, este „eroul” unei scrisori anonime primită de mai multe redacții din Moldova, intitulată „Mafia Procurorilor”. Realitatea.md a decis să facă public cel puțin un episod din scrisoarea menționată cu privire la stațiile eoliene și stația PECO deținute de frații Oleg și Viorel Morari în satul de baștină al acestora, Țaul, din raionul Dondușeni, fapt confirmat și de sursele noastre din sistemul Procuraturii.

Vedeți și:

Morari-milionar?! Scrisoare anonimă: Viorel Morari, proprietarul din umbră a unei stații PECO și trei eoliene (FOTO și DOC)

(surse) Șeful Procuraturii Anticorupție se pregătește de o confruntare cu Stoianoglo?

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.6621 0.5518%
USD USD 17.7287 0.6969%
RUB RUB 0.2865 0.4911%
RON RON 4.1145 0.5474%
UAH UAH 0.7258 0.0138%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile