Medicii trag semnale de alarmă! În jur de 20 de mii de cazuri de boli diareice acute se înregistrează anual în Moldova. Moduri de prevenire

În ţara noastră se înregistrează anual aproximativ 20 de mii de cazuri de boli diareice acute, inclusiv circa 10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani şi adulți. Minorii rămân a fi grupurile cele mai vulnerabile, fiind înregistrate circa 60-75% din totalul de boli diareice acute la copiii de până la 17 ani.

Potrivit specialiștilor de la Centrul Naţional de Sănătate Publică, morbiditatea prin boli diareice acute (BDA) la populaţia din mediul urban este de 1,8 ori mai sporită decât la cea rurală, anual fiind înregistrate izbucniri epidemice cu implicarea a 5-10 și chiar până la 300 de bolnavi.

Datorită migraţiei intense, inclusiv în regiuni epidemiologic nefavorabile, în republică se menţine un risc înalt de apariţie a cazurilor locale şi de import a holerei și altor BDA. Totodată, situaţia se poate complica şi datorită contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise, nerespectării condițiilor igienice în locurile de învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu. BDA sunt boli social determinate, nivelul lor fiind un indicator indirect al stării socio-economice.

În grupul BDA sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, precum holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă şi yersinioza.

Semnele clinice ale acestui grup de infecții sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos) cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale şi cefalee. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi, respectiv, şocul toxico-infecţios. La copii, mai ales cu vârsta până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi, iar starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.

Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice; la diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile; la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.

În republică creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă a anului – lunile iunie-septembrie.

Omul se poate infecta pe cale alimentară, habituală (cu obiecte de uz personal și mâinile contaminate) şi hidrică (cu apa potabilă contaminată), respectiv şi măsurile profilactice sunt orientate spre întreruperea mecanismului de transmitere a infecţiilor date.

Sursa de infecţie pentru o parte din BDA este numai omul. Pentru alt grup de boli, precum salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., drept surse de infecţie pot apare de asemenea animalele, păsările şi rozătoarele.

Răspândirea agenţilor cauzali ai BDA în mediul înconjurător se găsește peste tot în natură, astfel putem contacta cu agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, în locuri de educaţie, instruire, muncă şi odihnă. Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la uşă, scaunelor de toaletă în WC.

Pentru prevenirea bolilor diareice acute, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta cu strictețe următoarele reguli:

• alăptarea naturală a copiilor mici în termen cât mai îndelungat;
• imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
• spălarea pe mâini cu săpun după veceu şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor, controlaţi acest lucru la copii;
• spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
• excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termen expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
• evitarea procurării produselor alimentare în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
• curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi a inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
• plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
• folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
• respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenul de păstrare;
• prevenirea pătrunderii, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor.

La organizarea diferitor festivităţi se interzice:

• organizarea lor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare pe mâini, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de operare și păstrare a produselor alimentare etc.);
• prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
• folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
• implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu febră, semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.

În cazul plecării peste hotarele ţării pe un timp îndelungat sunt necesare:

• respectarea permanentă a regulilor de igienă personală;
• evitarea consumului de apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.

În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales dacă simptoamele se dezvoltă la copii. Recomandarea de bâză este consultarea de urgenţă la medicul de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite.