Logo Realitatea.md

Punct în războiul dintre CSM și Adunarea Judecătorilor! Ce spune Curtea de Apel (DOC)

20 Noiembrie 2019, 15:04 // Societate

Curtea de Apel Chișinău a respins recursul depus de cinci membri revocați ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) împotriva a două încheieri emise de Judecătoria Chișinău, sediul Centru și sediul Rîșcani. Este vorba de încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă solicitarea membrilor CSM de constatare a nulității absolute a hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor și încheierea judecătorilor de la sediul Centru prin care s-a declinat competențele, iar cauza a fost examinată de un judecător specializat în materie de contencios administrativ, scrie Bizlaw.md.

Foto simbol

Povestea a început când cinci membri ai CSM s-au adresat în instanță pentru a fi constatată nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor, prin care membrii CSM au fost revocați din funcție. Cererea a fost depusă la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și, printr-o încheiere, a fost declinată competența, iar dosarul a fost remis la sediul Rîșcani, specializat în examinarea dosarelor din categoria contencios administrativ. În urma examinării cererii, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a declarat inadmisibilă acțiunea depusă. Cei cinci membri ai CSM au depus recurs împotriva încheierii.

În motivarea cererii de recurs înaintată, inițial, recurenții au comunicat că încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost comunicată la o parte din reclamanţi la data de 17 octombrie, motiv din care consideră că termenul de contestare expira în data de 1 noiembrie. 

Referitor la circumstanțele cauzei, recurenții au precizat că prin hotărârea Adunării Judecătorilor s-a decis ridicarea mandatelor membrilor CSM, modificarea Regulamentului cu privire la funcţionarea Adunării Generale a Judecătorilor şi convocarea Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor. Materialele şedinţei Adunării și hotărârea nu au fost transmise Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii pentru cunoştinţă. Cei cinci membri CSM au mai indicat că, nefiind de acord cu procedura de desfăşurare şi rezultatele votării, au înaintat Comisiei speciale pentru desfăşurarea alegerilor contestaţie împotriva hotărârii Adunării Judecătorilor, iar Comisia a respins contestaţia, pe motiv că nu au fost constatate încălcări. 

La acest capitol recurenții au menționat că hotărârea Comisiei speciale nu a fost prezentată Secretariatului CSM şi contestatarilor. Prin urmare, s-au adresat în instanță.

La fel, membrii CSM au contestat și încheierea prin care au fost declinate competențele din instanța de drept comun în cea de contencios administrativ. Aceștia au indicat faptul că Asociația Judecătorilor ar fi o asociația obștească și nu are statut de autoritate publică.

La cerere de recurs a fost depusă și o referință prin care s-a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierilor contestate.

În urma examinării recursului, Curtea de Apel Chișinău a ajuns la concluzia că recursul este neîntemeiat, din următoarele motive: 

  • Articolul 1 alin.(1) din Legea privind organizarea judecătorească statuează că,puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi, iar art.4 alin.(1) al aceluiași act normativ, care stabilește sarcinile instanțelor judecătorești, prevede că instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. 
  • Potrivit art.231 din Legea privind organizarea judecătorească, independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească. Autoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom şi responsabil. Autoadministrarea judecătorească se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi eligibilităţii organelor autorităţii judecătoreşti, precum şi în baza angajării răspunderii organelor autoadministrării judecătoreşti pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate. Organele autoadministrării judecătoreşti sunt Adunarea Generală a Judecătorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii. 
  • La caz, prin hotărârea Adunării Generale (excepţionale) a Judecătorilor din 27 septembrie, s-a realizat un principiu de autoadministrare judecătorească, judecătorii instanțelor judecătorești din țară și-au expus opțiunea față de organele administrării judecătorești care activau la acel moment, or, autoadministrarea judecătorească se bazează pe angajamentul răspunderii organelor autoadministrării judecătoreşti pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate. 
  • Conform art. 5, 8 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea, iar regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice. 
  • Completul judiciar notează că, deși Adunarea Generală a Judecătorilor nu reprezintă o autoritate publică în sensul art.7 din Codul administrativ, activitatea desfășurată de aceasta se referă la aplicarea unor norme de drept public care reglementează măsuri administrative inerente autorității judecătorești. Prin urmare, art. 10 alin. (1) Cod administrativ prevede expres că una din trăsăturile actului administrativ individual este ca acesta să fie emis de o autoritate publică și să producă un efect exterior acesteia, cerință care la caz nu este întrunită. 
  • Respectiv, actele emise de autoritatea judecătorească prin intermediul organelor ei de autoadministrare,nu pot fi supuse verificării legalității prin prisma normelor civile, ci existenţa obiectului şi/sau a temeiurilor de ilegalitate a activității acestui organ de autoadministrare, cât și a actului contestat poate fi verificată doar în procedura contenciosului administrativ, pe baza legislației administrative.
  • Hotărârea contestată nu reprezintă un act administrativ individual, prin care s-ar aduce atingere drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților, ci reprezintă manifestarea de voință a organului de autoadministrare judecătorească, o măsură administrativă cu efect interior asupra autorității judecătorești, prin care se realizează în practică principiul autoadministrării judecătorești. 
  • Completul judiciar reține că reclamanții au înaintat acțiunea prin care solicită constatarea şi declararea nulităţii absolute a hotărârii în cauză, însă nu justifică drepturile și interesele personale lezate prin actul contestat.
  • Completul judiciar concluzionează că instanța de fond în mod just a constatat că în pricină, reclamanții/recurenți nu pot revendica încălcarea, prin actul contestat a unui drept propriu și corect a declarat inadmisibilă acțiunea așa cum a fost înaintată. Or, din exercițiul căii de atac, recurenții nu au justificat contrariul. 

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.3318 -0.2770%
USD USD 17.4278 -0.2861%
RUB RUB 0.2735 -0.0731%
RON RON 4.0444 -0.3278%
UAH UAH 0.7347 0.2456%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile