Logo Realitatea.md

Teoria pe înțelesul tuturor: 16 posibile coaliții în Parlamentul Legislaturii a XX-a sau un posibil „Guvern minoritar”

16 Ianuarie 2015, 11:56 // Opinii si editoriale
// Autor:  
Maxim Pulber

În studiul său, „Modele ale democraţiei: Forme de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări”, autorul Arend Lijphart, o personalitate marcantă a teoriei politice contemporane, separă coaliţiile politice în şase tipuri de bază. Astfel, potrivit lui Lijphart în sistemele parlamentare de guvernare sînt posibile următoarele tipuri de coaliţii: „minimal cîştigătoare”, „de dimensiuni minime”, „cu cel mai mic număr de partide”, „de interval minimal”, „minimal cîştigătoare conctate” şi „viabile politic”.

Plasînd partidele politice parlamentare din Republica Moldova în ordine axială dreapta-stînga (PL-PLDM-PD-PCRM-PSRM) şi numindu-le convenţional A (PL), B (PLDM), C (PD), D (PCRM) şi E (PSRM), pur teoretic majoritatea parlamentară simplă (minim 51 de mandate) poate fi atinsă de coaliţiile:

Partid

PL (dreapta)

PLDM

PDM

PCRM

PSRM (stînga)

Mandate

13 (A)

23 (B)

19 (C)

21 (D)

25 (E)

Coaliţie:

Mandate

ABC

55

ABD

57

ABE

61

ACD

53

ACE

57

ADE

59

BCD

63

BCE

67

BDE

56

CDE

65

ABCD

76

ABCE

80

ABDE

82

ACDE

78

BCDE

88

ABCDE

101

Aceasta este teoria. Realitatea politică a Republicii Moldova este însă de altă natură. Astfel, din toate aceste 16 combinaţii teoretic posibile, excludem toate coaliţiile în care apare partidul „E”. Ori, imediat după alegeri, PSRM a anunţat că nu va face coaliţii cu nimeni şi merge într-o opoziţie dură faţă de partidele de guvernare. Asta deşi, tot PSRM este cea mai mare, şi se declară drept „cea mai influentă”, fracţiune parlamentară.

Cei drept, ulterior, în cadrul consultărilor cu preşedintele Nicolae Timofti privind identificarea unei candidaturi la funcţia de premier, socialiştii şi-au anunţat „disponibilitatea” de a coaliza cu formaţiunile politice care vor îndeplini anumite cerinţe. Acestea însă au fost de aşa natură încît nimeni să nu le poată îndeplini: denunţarea Acordului de Asociere RM-UE, referendum naţional privind vectorul politic extern, precum şi introducerea limbii şi istoriei moldoveneşti în şcoli.

Tot ei au refuzat să înainteze un candidat spre funcţia de premier.

În cele ce urmează obţinem următoarele coaliţii teoretic posibile:

Coaliţie:

Mandate

ABC

55

ABD

57

ACD

53

BCD

63

ABCD

76

Dar asta nu-i tot. Poziţionarea de ultimă oră a lui Mihai Ghimpu şi Partidului Liberal, per general, arată că trebuie exclusă orice coaliţie teoretic posibilă în care apar componentele „A” şi „D”. Asta deşi nu o dată liderii ceor două formaţiuni politice au fost surprinşi pe holurile Parlamentului glumind şi zîmbind foarte amical.

Adevărul este că, Mihai Ghimpu şi-a anunţat condiţiile în care ar putea coaliza cu PCRM, dar, la fel ca în cazul condiţiilor înaintate de PSRM, îndeplinirea acestora ar fi greu de imaginat. „Dacă PCRM recunoaște ocupația, recunoaște că sîntem români, că vorbim limba română, dacă recunoaște deportările, dacă recunoaște canibalismul... mai vorbim. Dar așa cu cine să faci alianță, cum să faci alianță?! Dacă ei nu mai sînt acei comuniști să spună, noi vrem să știm”, zicea Ghimpu puţin înainte de alegeri, mesaj repetat şi după.

Vicepreşedintele PL, deputatul Valeriu Munteanu a fost şi mai tranşant: „Partidul Liberal nu se va așeza la masa de negocieri cu descendenții lui Stalin, Beria și Troțki”.

Rezultatul:

Coaliţie:

Mandate

ABC

55

BCD

63

Coaliţia ABC. Este de fapt aceeaşi Alianţă pentru Integrarea Europeană 2. Aceasta este „minimal cîştigătoare” – pentru că întruneşte cea mai mică medie de mandate necesare desemnării unei candidaturi şi votării unui Guvern; „de dimensiune minimă” – partidului pivot B (cu 23 de mandate) îi este mai convenabil să coalizeze cu partidele A şi C, decît C şi D, deoarece în coaliţia „ABC” B ar deţine 41,8% din mandate, iar în „BCD” doar 36,5%; „cu cel mai mic număr de partide” – în condiţiile actuale nu este posibilă formarea unei coaliţii majoritare din două partide politice (nici măcar PSRM şi PLDM, ca două cele mai mari fracţiuni parlamentare, nu deţin 51 de mandate împreună, doar 48); „de interval minimal” – deoarece între partidele A şi C sînt doar două „spaţii” (unul între A-B, şi încă unul între B-C); „minimal cîştigătoare conectată” – este compusă din partidele cele mai apropiate pe scala politică; şi „viabilă politic” – deoarece sînt mai mult sau mai puţin apropiate ideologic.

Coaliţia BCD. O coaliţie „minimal cîştigătoare”; „cu cel mai mic număr de partide”; „de interval minimal” – doar două „spaţii” între partidele constituante ale coaliţiei; „minimal cîştigătoare conectată” – partidele sînt adiacente pe scala politică; şi „viabilă politic” – fiind mai mult sau mai puţin apropiate ideologic.

Dacă ar fi să considerăm fiecare tip de coaliţie („minimal cîştigătoare”, „de interval minimal” etc.) drept un merit al acesteia, observăm că coaliţiei ABC îi revin şase „merite” (adică face parte din toate cele şase tipuri de coaliţii), iar BCD – cinci. Anume de asta, şi după alegerile din 30 noiembrie 2014, la fel ca după cele din 28 noiembrie 2010, cea mai aşeptată coaliţie a fost cea formată din PL, PLDM şi PDM.

În condiţiile în care PL are solicitări mult prea mari, chiar şi faţă de foştii parteneri de alianţă, nu va ceda în faţa celorlalte formaţiuni politice proeuropene, şi ar fi gata să se avînte din nou în alegeri anticipate, este posibilă şi varianta formării coaliţiei BCD, adică coaliţiei formate din PLDM, PDM şi PCRM. Să nu uităm şi faptul că într-un an şi două luni expiră mandatul preşedintelui Nicolae Timofti, iar realegerea unui nou şef de stat e posibilă cu votul coaliţiei BCD şi nu e posibilă cu cel al coaliţiei ABC.

Personal am vorbit despre aceasta încă acum o lună, în cadrul unei emisiuni televizate de la Realitatea TV din 19 decembrie, cînd probleme în interiorul negocierilor dintre PL, PLDM şi PDM nu păreau să existe, iar liderii politici ne asigurau că vom avea o majoritate parlamentară formată deja către noul an 2015.

Iată că nu s-a întîmplat, iar acum ne îndreptăm cu paşi mici, dar siguri, spre o nouă coaliţie, una dintre PLDM şi PDM pe de o parte, şi PCRM – de cealaltă.

Cel mai probabil însă, deşi vor vota conducerea Parlamentului, Guvernul, precum şi un şir de legi de importanţă acută, eventual politica bugetar-fiscală pentru anul 2015, nu vom avea o coaliţie politică propriu-zis, aşa cum le-am cunoscut din 2009 încoace, iar din elementele tradiţionale ale unei coaliţii ar putea exista doar „anexele secrete”.

Astfel, vom avea un „Guvern minoritar”, format de PLDM-PDM şi învestit cu ajutorul „opoziţiei” comuniste. Profesorul de științe politice Kaare Strom numeşte acest tip ca „guvern majoritar mascat” – „cabinet minoritar care este mai degrabă cabinet majoritar, deoarece beneficiază de un angajament ferm de susţinere din partea unuia sau mai multor partide din legislativ, deşi acestea au decis să nu ocupe portofolii în cabinet”.

O variantă moldovenească a acestui „guvern majoritar mascat” ar fi ca în cabinet să apară „miniştri tehnocraţi”, înaintaţi de PCRM, dar prezentaţi drept neafiliaţi politic.

Cert este că „coaliţia minoritară PLDM-PDM” nu va călca pe aceleaşi greble ca şi în alianțele anterioare şi va oferi „opoziţiei comuniste” atît controlul asupra unor instituţii de stat, controlul unor comisii parlamentare, cît și, posibil, fotoliul unui vicepreşedinte al Parlamentului. „Opoziţia” în schimb, va fi una constructivă şi va vota proiectele înaintate de „guvernul minoritar” pentru binele ţării şi a poporului său.

CURS VALUTAR BNM
EUR EUR 19.3688 0.0935%
USD USD 17.3517 -0.3595%
RUB RUB 0.2723 0.0735%
RON RON 4.0700 0.0123%
UAH UAH 0.6937 -1.2667%
Vezi si alte valute
CELE MAI CITITE 30 zile 7 zile